Новости / Noutati

Rușii vor fi mereu vecinii moldovenilor


Odineaori s-au împlinit 100 de ani, de cînd la Iași, capitala «Romîniei micșorate» (C.Kirițescu), a apărut în limba franceză lucrarea lui N.Iorga Histoire des relations russo-roumaines, tradusă în 1995 la București: Istoria relațiilor ruso-romîne. Studiul este semnificativ din mai multe puncte de vedere. A fost lansat în condiții anevoioase: Regatul romînesc era ghigosit în «celebrul triunghi al morții: zona Iași - Vaslui - Huși». Atunci «istoriografia romînă se afla abia la începuturi» în direcțiile externe. în ciuda titlului, autorul încearcă să contureze, în maniera-i cam prolixă și puțintică factologic, de fapt numai relațiile moldo-ruse. Era și firesc: în ce privește legăturile valaho-ruse nu prea ai ce examina.

În tot cazul, acest studiu al lui N.Iorga - de temelie în problematica dată! - rămîne unicul, deocamdată, elaborat, cît ar fi de neașteptat pentru autor și pentru obiect, într-o tonalitate moderată, chiar pozitivă în rusologia romînească. Poate din cauza că situația regatului romînesc era într-adevăr dezastruoasă, iar Rusia era aliată încă netrădată...

Pare surprinzător - sau, poate, nu! - faptul că această lucrare de pionierat la temă este lăsată uitării, ca și Notele politice ale lui Al.Marghiloman, memoriile lui C.Argetoianu, M.Schina... Poate din pricina că... Iată ce scria N.Iorga - în 1917! - de acum în pagina a 2-a, subliniind: «Noi nu credem în posibilitatea unui stat «ucrainean»... Dar rușii vor rămîne mereu vecinii moldovenilor și moldovenii nu vor înceta niciodată de a fi vecinii rușilor. Din multe puncte de vedere nu e vorba de o simplă vecinătate, ci și de o coabitare. Este o iluzie, nu doar zadarnică, dar și răufăcătoare, să-ți imaginezi că într-unul din aceste teritorii se va ajunge vreodată la înfăptuirea unei unități etnografice integrîndu-i pe unii, de bună voie sau cu forța, în forma națională a celorlalți. Un lung trecut o dovedește...» (Subliniere N.Iorga).

Se cuvine să arătăm, că N.Iorga întrebuințează apelativul «romîni». Moldovanul din Botoșani N.Iorga în 1917 era romîn. Atît de mare «romîn» naționalist încît îi lățește pe basarabi/ungrovlahi/munteni (azi «romîni») pînă la Bug și Colomîia. Nu doar îi face «vecini cu rușii», dar încă îi silește să «coabiteze» (mold.: să se întorloace, să trăiască împreună) cu rușii.
Cu toate că oricine își poate da sama unde se află Țara basarabilor/Ungrovlahia și Rusia Moscovită sau Rusia de Sud-Vest (ținutul Lvovului)... Unde mai pui că «Romînia» nu exista pînă la 1862... Dacă facem abstracție de naționalismul debordând al lui N.Iorga (vezi, de pildă, In luptă cu absurdul revizionism maghiar. București, 1991), concluzia de netăgăduit: «Rușii vor fi mereu vecinii moldovenilor și moldovenii nu vor înceta niciodată de a fi vecinii rușilor» caracterizează cuprinzător relațiile multiseculare, colaborarea multilaterală moldo-rusă, reflectate exhaustiv în culegerea de documente Молдавия и Россия. Исторические связи и сотрудничество. 1480 - 1818. Составитель В.Стати. Кишинёв, 2017.

lucrare de unicat. Pentru prima dată în istoriografia moldovenească (și nu numai) sînt adunate și comentate în strictă corespundere cu realitățile etnice, istorice, politice concrete cele mai diverse raporturi dintre moldoveni și ruși, reprezentanți ai tuturor păturilor sociale: meșteri, zugravi, precupeți, oșteni, clerici, demnitari înalți, ierarhi, gospodari, mari cneji și țari... Sînt scoase din adîncurile uitării informații surprinzătoare: ЗемляРусская (Țara Rusiei) este pomenită într-un act moldovenesc încă în 1408... Pe vremea lui Ștefan cel Mare la Suceava era o uliță rusască... Cine știe astăzi că limba moldoveneacă se întrebuința în gramote externe de acum din veacul XVII (volumul МолдавияиРоссияcuprinde 3 acte în limba moldoveneacă!). Prin mărturii de o excepțională valoare se demonstrează ca anume Ștefan al III-lea cel Mare este fondatorul relațiilor externe multilaterale ale Moldovei, întemeind și consolidînd legăturile cu Marele Cnezat al Moscovei din 1480 - 1484, prin intermediul căruia a ameliorat contactele cu Hanatul Crimeii. Ivan al III-lea al Moscovei și cuscrul său Ștefan al III-lea al Moldovei au canalizat aceste legături pentru a potoli expansionismul polono-lituanian împotriva Moldovei. Apelurile lui Ștefan cel Mare către Ivan al III-lea al Moscovei, demersurile acestuia pe lîngă Mengli Ghirei al Crimeii, intervenția hanului către regatul polono-lituanian în favoarea Moldovei constituie pagini de înaltă diplomație, reflectată plenar în documentele culegerii Молдавия и Россия.

Cele 286 de documente (acte de cancelarie tratate, informații diplomatice, cereri de ajutor, de înrolare, de angajare, adresări de ocrotire, de a trece sub oblăduirea Rusiei ș.a.) demonstrează o dată în plus adevărul vechi cu neputință de contestat: relațiile cele mai diverse între poporul moldovenesc și poporul rus au fost multiseculare, neîntrerupte, de prietenie, de ajutor și sprijin reciproc. Cine nu crede, n-are decît să asculte de sfatul lui Miron Costin: Испитайтеписание. Cercați scripturile/documentele din volumul MondaeuH u Poceau, scrise și semnate cu vreo 350 de ani înainte de facerea Romîniei, cu 400 de ani înainte de nașterea lui I.V.Stalin.
         Documentele Moldovei, în primul rînd cele iscălite de Ștefan al III-lea cel Mare, sînt de o actualitate uimitoare. lata ce mărturisea marele voievod al Moldovaniei Ștefan ai III-lea marelui cneaz al Moscovei Ivan al III-lea la 1484: «... Vin la noi oameni de departe și nu pot auzi nicăierea de alt domn pravoslavnic, în afară de măria voastră. Și vedem că Dumnezeu îi mai proteguiește pe creștini. Iar în părțile acestea numai eu unul am rămas, că din două părți este păgînătatea cea grea — osmanii și tătarii - iar din trei părți, măcar că se numesc creștini — valahii, ungurii, polonii dar îmi sînt mai răi decît păgînii. Mai mult nu-i mai pot răbda și să îndrumeze Dumnezeu pe măria ta, să vă întoarceți cu fața spre noi și cu prietenia să ne mîngîiați, iar eu atunci și mai mare prietenie aș purta pentru măria voastră».

Citești aceste rînduri și te cutremuri: parcă sînt scrise astăzi! Vremurile sînt altele, dar realitatea este aceeași: crudă, rușinoasă. Iar Ștefan nu mai vine să ne facă prieteni, care să ne scoată din mizerie...

În Moldova cu democrație romînească, cu economie de piață volumul de documente istorice moldo-ruse МолдавияиРоссия, editat frumos, cu gust (286 de acte și materiale, cu un studiu introductiv, cu comentariile unor istorici cu nume de prestigiu, însumînd 696 pagini) - unic, de neprețuit pentru istoria și politica Moldovei, nu poate fi cumpărat nicăieri! Este au refuzată dease pune în vînzare!
De ce nu vii tu, Ștefan, doamne?!

Gheorghe Melnic, membru al Asociației istorico-geografice din Moldova
Made on
Tilda